Fostul director al DSP Arad, Horea Timiş, a făcut, pe pagina sa de Facebook, o analiză profundă despre felul în care scandalul de la spitalul din Bucuresţi va afecta fiecare medic în parte, şi sistemul medical, în general. Mediatizarea acestor cazuri a născut în mintea purtătorilor de halate albe FRICA, teama de fi pus sub lupă şi disecat pe toate posturile tv. Se va practica de aici înainte o medicină defensivă, spune Timiş, cu tot ceea ce implică această sintagmă.
Cum cazul Pantelimon aruncă în aer cheltuielile pe sistemul de sănătate?
Dincolo de emulația publică și agitația din sistem, un efect pe termen lung este creșterea cheltuielilor pe sistemul de sănătate cu sute de milioane de euro. Un sistem sanitar și așa vlaguit financiar la limita subzistenței cu unități sanitare unde fondul de salarii depășește 80% de multe ori din bugetul contract și evident cu resurse limitate pentru investigații și medicație mai primește o lovitură prin creșterea % de ” Medicina Defensivă” la nivel de sistem mai ales prin supramediatizarea cazului.
– Medicina defensivă – se referă la practicile medicale adoptate de medici și de alți profesioniști din domeniul sănătății cu scopul principal de a evita procesele de malpraxis, mai degrabă decât de a servi interesul cel mai bun al pacientului. Este cunoscută in literatura de management de specialitate și apare acolo unde nu există reglementări clare și unde sistemul este pugnitiv cu profesioniștii.
In medicina defensivă medicul solicită investigații sau tratamente suplimentare, chiar dacă acestea nu sunt necesare din punct de vedere medical, pentru a reduce riscul de a fi acuzat de neglijență sau pentru a justifica sau a exclude alte posibile diag diferențiale. Exemplele includ prescrierea de teste diagnostice suplimentare sau internarea pacienților pentru monitorizare suplimentară sau limitări la intervenții sau investigații cu risc.
Prin urmare:
– Medicul evită să ia decizii riscante sau să trateze cazuri complicate pentru a reduce riscul de a fi implicat într-un proces.
– Crește durata medie de spitalizare la pacienți, implicit costurile si riscurile care derivă dintr-o spitalizare prelungită .
– Scade accesul pacienților la servicii medicale complexe și de bază prin creșterea timpurilor prin supraaglomerarea sistemului atât pe verticală cât si pe orizontală.
Toate aceste aspecte duc la un “boom de costuri” care împovărează și mai mult sistemul de sănătate.
Costuri indirecte care cresc:
Vor crește implicit costurile administrative și a primelor de asigurare mai ales in sectorul privat. Teama de procese determină o creștere a cheltuielilor administrative pentru gestionarea riscurilor, comisii, externalizări de servicii, consultanță externe și cresc costurile asigurărilor de malpraxis pe tot sistemul de sănătate. O parte din costurile suplimentare administrarative din privat vor fi transferate pacienților sub formă de costuri mai mari pentru îngrijiri medicale.
În unele cazuri, medicii pot evita să ofere anumite servicii sau tratamente complexe cu risc ridicat de malpraxis, ceea ce poate duce la o creștere a mortalității și a speranței de viață a invalidatilor și implicit costuri mari pe societate și pe reintegrare în muncă.
Medicina defensivă v-a suprasolicita resursele limitate ale sistemului de sănătate, ceea ce poate duce la o alocare ineficientă a resurselor și la costuri suplimentare care fara reglementări vor duce in scurt timp la epuizarea sistemului in toate formele ei.
Ce trebuie facut?
O reglementare legislativă este imperios necesară. Desemnarea unui grup de experți care să elaboreze o strategie reală care să prevadă riscurile și beneficiile cât și limitele sistemului.
sursa : facebook Timiș Horea Expert Management Sanitar HBS Group
