Reabilitarea Colegiului „Sabin Drăgoi”, începută cu promisiunea unor condiții moderne pentru elevi, s-a transformat într-o farsă administrativă pe spatele părinților. Clădirea a intrat în reabilitare, iar elevii de gimnaziu vor fi mutați, provizoriu, la Liceul CFR, aflat peste drum. Problema e că „provizoriul” înseamnă, de fapt, săli neterminate, fără mobilier, fără zugrăveală și fără dotări de bază.
În circa două săptămâni, copiii ar trebui să înceapă cursurile acolo. Dar, în loc să vedem autorități mobilizate, părinții sunt cei care primesc liste de cumpărături și apeluri la voluntariat. În grupurile de whatsapp se discută de săptămâni bune despre bani de dat, despre donații și despre organizarea echipelor de părinți care să vopsească pereții, să monteze mobilier sau să tragă cabluri electrice în clasele primite la Liceul CFR. Practic, părinții au fost transformați în zidari, electricieni și zugravi.
Deși legea interzice colectarea de bani de la părinți, practica continuă nestingherită, sub pretextul unor fonduri ale clasei sau donații voluntare. În realitate, presiunea este evidentă. Puțini îndrăznesc să refuze, de teama ca acest lucru să nu se răsfrângă asupra copiilor lor. „Ne e frică să spunem ceva, dar e revoltător. Plătim taxe, iar acum ni se cere să zugrăvim altă școală”, spune un părinte sub protecția anonimatului.
Ironic este că reabilitarea Colegiului „Sabin Drăgoi” face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a mai multor unități de învățământ din municipiu, în valoare de 25.952.537,38 lei. O sumă impresionantă pe hârtie, dar invizibilă în realitate, cel puțin pentru părinții care acum sunt puși să care bănci și să amestece în vopsea.
Și pentru comparație: în aceeași perioadă, Penitenciarul Arad cheltuie 50.000.000 de lei pentru modernizare.
No comment.
În România, în 2025, educația a ajuns să se sprijine pe găleata de vopsea a părinților, în timp ce statul pare să fie interesat mai mult de condițiile din penitenciare……
D M
Comentarii (0)