Astăzi, într-o șaormerie de pe strada Unirii, am fost martorul unei scene care m-a lăsat fără cuvinte. În timp ce îmi așteptam comanda, doi copii, de aproximativ 11-12 ani, discutau aprins despre rezultatele alegerilor de ieri. Nu mă așteptam ca din conversația lor să aflu mai multe despre politică decât știam eu, un adult.

Redau doar câteva fragmente din conversația lor:

„Știi cine a intrat în turul doi?”, l-a întrebat unul dintre băieți pe celălalt, cu entuziasmul cu care alții vorbesc despre un meci de fotbal.

„Da! Georgescu cu Lasconi!”, a venit răspunsul prompt.

„Dar știai înainte de alegeri că Georgescu este prorus?”

„Da, dar nah… uite că a luat 22,95%, cu diaspora!”, a continuat celălalt, arătând o uimitoare familiaritate cu procentele și contextul geopolitic.

Am rămas înmărmurit. Nu doar că cei doi copii știau cine sunt candidații și ce mesaje promovau, dar erau la curent și cu detalii pe care eu, în graba cotidiană, nu apucasem să le asimilez. În timp ce eu mă preocupam de știrile din rețelele sociale sau le evitam complet, acești copii aveau o conversație articulată, ca și cum ar fi fost la o masă rotundă de dezbateri.

M-am întrebat, pe moment, dacă generația lor nu este, de fapt, mai conectată la realitatea politică decât suntem noi, adulții. Într-o lume în care informația este la un click distanță, ei o absorb cu o naturalețe dezarmantă. Ceva ce părea un moment obișnuit, într-o după-amiază obișnuită, a devenit pentru mine o lecție neașteptată: politica nu este rezervată doar celor mari, iar copiii de azi înțeleg mult mai bine decât credem lumea în care cresc.

Poate că de acum voi acorda mai multă atenție nu doar votului, ci și ,,dezbaterilor”de pe strada Unirii. Uneori, lecțiile de viață vin din cele mai surprinzătoare locuri, chiar și de la o masă cu șaorme.

Un simplu trecător prin realitatea cotidiană…..

D.M